OMUL CARE NE TREBUIE?

09.13.13

Venit dintr-o vacanţă care s-a consumat în două episoade, preşedintele Senatului şi declarat candidat USL la preşedinţia României, domnul Crin Antonescu ne-a mai dat o probă de felul în care nu are voie un om politic să se comporte: a părăsit ceremonia de investire a ministrului transporturilor, doamna Ramona Mănescu, în momentul în care preşedintele ţării şi-a început alocuţiunea! Dincolo de derapajele din discursul personal, dincolo de logica contorsionată pe care şi-o expune televizat, domnul Crin Antonescu are grave probleme comportamentale. Mai auzim şi despre apucături ciudate şi extrem de costisitoare pe care le-ar avea candidatul USL. Apropiaţii săi recunosc aproape public faptul că domnul Antonescu pierde nopţile la masa de joc, dar nu numai timpul domniei sale ci şi banii furnizaţi, îndeosebi, de prietenul său, Rareş Mănescu, soţul proaspătului ministru de la investirea căruia a plecat valvârtej. S-ar explica, deci, ce anume a contat în alegerea ministrului, nu-i aşa? În acest context, se ridică următoarea întrebare, la care, liberalii în primul rând, ar trebui să răspundă: este Crin Antonescu omul care ne trebuie, preşedintele de care avem nevoie? Am avut, până acum, trei preşedinţi (după Revoluţie). Unul a fost KGB-ist (Ion Iliescu), altul bişniţar (Emil Constantinescu a fost dovedit ca beneficiar al contrabandei cu ţigări, alcool şi armament către insurgenţii din Kossovo!) şi unul jucător (Traian Băsescu). Comunitatea internaţională ne-a ferit, nu mai e niciun secret, de a avea un preşedinte cu presupuse devieri sexuale (Adrian Năstase); ne va lăsa acum să avem un preşedinte cartofor? Greu de răspuns, mai ales că nicio ţară civilizată n-a trăit o asemenea experienţă… Sigur, în actuala criză mondială, dacă liderii politicii mondiale vor considera că e necesar să ne transformăm într-o naţiune de măscărici, ne vor lăsa să ne otrăvim, măcar un mandat prezidenţial, cu parfumul unui crin stătut, obosit şi… extrem de agitat.

Leave a Reply