GÂNDURI PĂCĂTOASE

04.07.13

Nu ştie nimeni cum le cheamă, li se spune „babele”, pentru că sunt bătrâne şi chiar dacă mobilează peisajul stradal al fiecărei duminici de mai bine de treizeci de ani, n-au renunţat la portul obişnuit al femeilor de la ţară: fustă largă şi destul de lungă (până la jumătatea pulpelor învelite în ciorapi închişi la culoare), pantofi bărbăteşti, bluză de croială şi culoare „tristă”, batic înnodat sub bărbie, eventual-după sezon-surtuc şi broboadă. De ce le vezi duminica? Pentru că merg la biserică, singura lor ieşire în public, singura distracţie şi singurul prilej de împrospătare a impresiilor, a ştirilor şi a bârfelor la care au morfolit în gingiile ştirbe o săptămână întreagă. Având creierii făcuţi ţăndări după discuţiile cu doi „deştepţi”, am zis că n-ar strica să ţin umbra celor două bătrâne, că tot nu mergeau repede!, poate mă mai luminez cu vreo vorbă de duh şi mă adap, cum spun cei care au pretenţii literare, din izvorul nesecat al înţelepciunii populare…

–         Văzuşi, fă, Jigloanea, ziceai că nu mai iasă din iarnă, cum veni ea să se izmenească în faţa popii, cu ruj pe buze şi păru’ făcut?

–         Văzui, da’ păcătos şi popa. Păi erea să încurce cântările uitându-se la ea! Io nu ştiu de ce-o lasă să pupe icoanele aşa, cu smagu’ acela scârbos pe buze…

–         O lasă, fă, că şi ea l-a lăsat ani de zile, ce crezi că uită? Că tu n-ai văzut că Florin al ei samănă mai mult cu popa decât cu răposatu’? Păi crezi că se uită treaba asta?

–         Nu se uită… rosteşte cealaltă gânditoare, cu minţile rătăcite în anii de demult, când popa nu era aşa burtos, ba chiar era sumelnic când venea cu icoana de Crăciun sau cu crucea şi busuiocul de Bobotează, de-l ştiau toţi câinii din mahala.

–         Păcătoşi, fă, să nu te rabde poftele nici în Biserică, la Sfânta Slujbă!?

–         Taci, fă, poate ni s-a părut nouă…

–         Ce să ni se pară, fă!? Altă marfă la popii ăştia, catolici…

–         Ei, cum?

–         Păi tu n-ai văzut, fă, că la ei e Paştele, cum spală ei picioarele păcătoşilor şi le pupă? A arătat la televizor şi Papa a făcut la fel…

–         Cum, fă, să speli picioarele altuia? Odată le-am spălat lu’ al meu, că-l ţineau şalele, îl trăsese corentu’ în post, la Şantier, că erea de noapte; şi m-am umplut de scârbă. Când i-am spus că prea put, mi-a răspuns, rânjind, că picioarele pleacă din cur, de aia put! Hă, hă, ce-aş mai vrea eu să-l văd pe popa’al nostru că mă spală pe mine pe picioare şi mi le pupă dupe aia… Să-l văz eu cum îşi sumete burta şi s-apleacă să mi le pupe, că dupe aia pot să şi mor!

–         Nu zice, fă, vorbă mare, că aşa o fi moda acum… Mai ştii?

–         Te pomeneşti, fă! Auzi, ia să vii tu, cu gându’ acesta, să moi eu o ţâră picioarele în lighean, să m-ajuţi să tai unghiile astea, că parcă-s copite, că odată te pomeneşti cu popa că ne descalţă şi râde Jigloanea de mine!!!

Marius Cilibia

2 Responses to “GÂNDURI PĂCĂTOASE”

  1. dfgurtgurt says on :

    […] Wonderful story, reckoned we could combine a few unrelated data, nevertheless really worth taking a look, whoa did one learn about Mid East has got more problerms as well […]……

  2. dfgurtgurt says on :

    […]although websites we backlink to below are considerably not related to ours, we feel they are actually worth a go through, so have a look[…]……

Leave a Reply